Falusuri memorabile în cultura română 

Topârceanu şi Baranga, Brâncuşi şi Rădvan au surse comune de inspiraţie.

Luna trecută, o expoziţie românească din Germania a născut oprobriul public din cauza aşa-zisei indecenţe a unor picturi acuzate de pornografie şi atitudine anticreştină. Cum o bună parte din vină o purtau falusurile mai mult sau mai puţin vădite pictate de Alexandru Rădvan şi Sorin Tara, Cotidianul propune o rememorare a organelor masculine devenite legendă pe plaiurile mioritice.

4. Revista Pula. N-a avut decât un număr, tipărit clandestin în 13 exemplare. Organul de presă a fost redactat în 1931 de câţiva tineri scriitori cu aere avangardiste: Gherasim Luca, Paul Păun, S. Perahim şi Aureliu Baranga. Reclamaţi de către Nicolae Iorga pentru conţinutul pornografic al năzbâtiilor publicistice, editorii ajung la tribunal, stau câteva zile după gratii, ca în cele din urmă să fie amnistiaţi.

3. Alexandru Rădvan&Sorin Tara. La aproape un secol după experimentele teribiliste ale suprarealiştilor şi expresioniştilor, mai există încă opinenţi care se revoltă în faţa unui penis zugrăvit pe-o pânză. După scandalurile provocate de falusurile rătăcite printre tablourile lui Dumitru Gorzo, expoziţia Ultima tentaţie a lui Rădvan şi Tara (prezentată recent la Bochum) a stârnit valuri de indignare publică din cauza aşa-zisei pornografii sataniste prezente în tablourile cu violuri şi ejaculări. Imagini violente? Sadism, absurd, exces? Dar vedem zilnic la televizor imagini şi auzim lucruri mult mai dure, dar nu le dăm nici o importanţă. Aţi observat şi cu câtă nepăsare le privim? Dar când aceleaşi lucruri le întâlnim într-o pictură sau într-un desen, atunci sensibilitatea ne este afectată. Începem să devenim atenţi, chiar să ne îngrozim, eventual să rămânem pe gânduri, îşi motivează actul artistic Alexandru Rădvan pe blogul personal.

2. Brâncuşi. Lăsând la o parte Coloana Infinitului, care poate fi privită şi ca un simbol falic, Constantin Brâncuşi merită amintit pentru seria Principesa X. În urma stilizării lucrării femeia privindu-se în oglindă, artistul a ajuns la o sculptură în formă de penis. În 1920, sculptorul gorjean a prezentat lucrarea la o expoziţie pariziană, însă poliţia l-a obligat să retragă opera de artă, considerată pornografică. În apărarea sculptorului, artişti precum Picasso, Picabia ori Leger au publicat în ziarele vremii protestul pentru independenţa artei.

1. Creangă&Topârceanu. Pedepsit pentru o ireverenţă faţă de divinitate, ţăranul din Povestea pulii semnată de Ion Creangă se trezeşte că ogorul său e invadat de pule şi iar pule, belite şi răsbelite. Deşi a fost citită la Junimea pe la finele anilor 1870, povestea erotică a fost publicată abia în 1939. Complementar, autorul baladelor vesele şi triste scrie poemul intitulat Balada pizdei. Iată versurile care deschid oda lui Topârceanu: Pizda-i blană de samur/ Aşezată lângă cur/ Ce serveşte drept căciulă/ Pentru preacinstita Pulă.